joi, 24 octombrie 2013

Complicat dom'ne

E dragut sa ti se reaminteasca uneori ce inseamna iubirea, fericirea si devotamentul, toate sincere si toate oferite fara a sta pe ganduri. E si mai dragut cand primesti lucrurile astea neconditionat, de la niste fiinte pe care cel putin o data in viata, fiecare din noi, le-am gonit, le-am ranit. In fata blocului am de ceva ani doi "copii" de suflet, baietii mei patrupezi, Marko si Azorel.
Se face ca plec in seara asta in oras si ii las pe amandoi fara a-i mangaia sau a le acorda atentie pentru ca eram pe fuga si culmea, n-au venit sa cerseasca nimic. Cand m-am intors i-am gasit tot aici, parca asteptandu-ma. Evident ca am fost "certata" in cel mai dragut mod posibil de Marko, un caine tare simpatic, destul de maricel, crescut in mare parte de mine pentru ca l-am gasit aici cand ne-am mutat in urma cu 8 ani. Era un puiut pricajit si alungat de toata lumea, dupa cate am inteles, cu o poveste trista in spate, fiind aruncat in strada de familie dupa ce stapanii lui au murit. Trecand peste, Marko da o adevarata dovada de devotament, nu cerseste mancare, are nevoie doar sa fie bagat in seama si iubit, si stie sa intoarca asta. In generala fiind, ma insotea la scoala si ma astepta ca sa ma aduca inapoi, apoi, in liceu ma conducea si ma lua zilnic de la statia de autobuz. De fiecare data cand are ocazia sau cand i se vorbeste, "vorbeste" si el, pe limba lui, se agita daca nu-l intelegi, parca ar stii cum sa explice ca sa pricepi ce vrea sa-ti transmita.
Azorel... uffff, un "copil" alungat de marea majoritate pentru ca latra aparandu-si bucatica lui de proprietate, fata scarii. E cel mai amuzant catel, vine si se suie pe mine ca sa-l mangai si dupa ce-l ating o data parca se scurtcircuiteaza, o ia la fuga isteric, da ture de bloc, se intoarce sa-l mai mangai o data si o ia de la capat.
Ele sunt fiintele ce ma intampina mereu, dand din coada fericiti ca ma vad, indiferent ca primesc sau nu ceva in schimb... e cea mai pura dovada de dragoste, fericire si devotament... lucruri pe care noi oamenii nu mai suntem in stare sa le oferim.

marți, 22 octombrie 2013

Zi cu porumbelu`

Din nou mi s-a adeverit ca n-am chiar toate tiglele pe casa si asta face totul atat de interesant incat moare calu`... sau porumbelu` in cazul de fata. Stand si sorbind soarele, cu ochii inchisi ca puscau retinele de nu, in gradinuta maiestoasa din fata blocului, ma loveste in cap, la propriu, un porumbel. Deci ca sa fim intelesi, porumbelu vine el fal fal asa simpatic, si se opreste in capu` meu ca deh... duce, ce naiba.
Sa reluam sirul evenimentelor, am o vecina sclerozata rau care adora sa prinda porumbei dupa ce-i hraneste si sa le suceasca gatu (morbid de-a dreptul) dupa care banuiesc ca-i mananca. Directia din care venea porumbelu` ma face sa cred ca vecina n-a chiar reusit sa-l prinda decat de coada, pe care evident i-a smuls-o. Ehhhh... cum sa mai zboare biata creatura fara coada. Deci, ma pocneste in cap si pica langa mine... eu operata azi, again, ma apuc sa fug intr-un picior sa prind pasarea s-o iau acasa, sa fac pe mama omida si sa-i redau libertatea cerului cand i-or creste la loc penele sau sa-mi fac un nou bff. Evident, porumbelu` era inarmat cu picioare si aripi ce stia sa le foloseasca pentru a scapa de tampa (eu) ce-l alerga. Intamplarea face ca in momentul in care am urlat ca l-am prins, micul demon inaripat scapa printr-o gaura din gard, in drum, de unde-l fugare un caine in fata masinii siiiiii.... cam asta a fost cu porumbelul.
La nervii ce-i aveam, imi venea sa ma duc sa-l raschetez de pe sosea si sa i-l indes pe gat vecinei, dar m-am razgandit... cred ca va face asta singura, nu-i bai. Sa nu-i bati pe dobitocii astia pana le suna apa in cap? Incerci sa faci un bine pentru ca o tampita a incercat sa faca un rau. Tot nu pricep de ce rahat ii mai hraneste inainte sa-i omoare, i-or fi placand mai grasi probabil...
Eh, asa se incheie inca o mirobolanta istorire din plictisitoarea mea existenta...



duminică, 13 octombrie 2013

uggggghhhhh

A devenit o traditie sa feliciti niste proaspat parinti cu "sa-ti traiasca" sau "sa va traiasca"... adica pe bune?! E singura chestie ce-o poate debita un kil juma de creier... SA-TI TRAIASCA? Sau inca una buna, "sa creasca mare"... dar ce-ai vrea ma, sa creasca mic? Sunt ferm(a) covinsa ca fara zeci de "sa traiasca", n-ar mai putea coinacu, e ca faza "dupa" feisbuc, "sa-l ajutam pe Gheorghe sa traiasca, cu doar un laic faci diferenta, Pt fiecare laic feisbuc doneaza......." bla bla bla... Sunt frustrata ca mi s-a umplut "paretele virtual" de poze cu bebelusi si comenturile aferente, bitange de 20 de ani bu burta-n barba si comenturile aferente si de data asta gen "nastere usoara".. wtf ppl?! Are 20 de ani, nu si-a revenit nici ea dupa propria-i nastere, apai sa nasca ea un plod. Pe bune, e momentul, daca aveti prietene, sotii, vecine, amante s.a.m.d insarcinate mergeti cu ceva inovativ.. cu buna dispozitie, uitati-va la mama si la produsu final - coinacu -  si luati inspiratie din ce vedeti. Hai, sa traiti si sa cresteti mici :)

vineri, 11 octombrie 2013

Buhuhuhu

S-a mai dus o saptamana in care teoretic trebuia sa ma distrez ca na... d-aia sunt tanara inca. In schimb stau respirand pe gura ca nasu` e "tat" infundat si rosu... cred ca m-au ajuns niste blesteme din urma... anyway, nu e chiar atat de fun sa fi racit, sa nu poti sa scoti 2 cuvinte pe gura fara sa amuzi o intrega haita de oameni pentru ca vorbesti ca o pipita cu grave probleme d-ale sinusurilor.  Sa-i dea Dumnezeu sanatate celui ce-a inventat servetelele si picaturile nazale ca fara ele nu mai eram aici sa va stresez cu postari lipsite de orice fel de logica. Am ajuns la concluzia indubitabila ca I don't really have a cold... I have THE COLD si ma cam ingroapa chestia asta. Vorbim aici de nopti nedormite, mii de blesteme, injuraturi, introduceri si extractii ale organului in ea raceala si-n cine m-a pus sa umblu tot despuiata ca na, mie mi-e cald. Acu` trag de paracetamoale, ceaiuri, cafele si tigari in speranta ca poate poate n-oi muri din chestia asta si voi trai sa le povestesc nepotilor de nefasta toamna a anului curent in care raceala a pus stapanire pe mine. In alte cuvinte, I`m sick, I`m dead sick and I don`t really enjoy being sick. Stie careva ceva remedii sa trec cu bine de aceasta crunta cumpana a existentei mele palpitante?

miercuri, 9 octombrie 2013

Magnet de prosti

Nivelu' meu de incredere intr-o persoana e stupid de mare, mai ales daca mai si cunosc personajul. Putea sa vina si maica Tereza sa-mi zica "baaaaaaaaaaaaaaa tampito! asta e un idiot ma, nu e bun de nimic, vorbeste gura fara el si vomita cele mai mari cretinatati!"... ma convingeam SINGURA de asta. Asta ne duce inapoi la o serie de intamplari, momente de slabiciune, declaratii si mai ales foarte multe cuvinte "frumoase" rostite pe un ton calm asemenea unui tsunami. Lumea e plina de prosti si eu cred ca am un magnet special pentru ei, sau suntem acelasi aluat ca prea roiesc in jurul meu. Generalizez aici si totusi nu, e vorba despre un nenea ce-a mancat mai mult c***t la viata lui decat un caine care cu asta se ocupa, si care e pregatit sa-si vomite trairile nefericite pe pieptul oricui are 2 min libere sa-l asculte, in cazul asta eu. Eu fiind personajul negativ, the bad guy, aia naspa si nasoala care l-a ranit atat de profund incat l-am julit... sa ma ierte nenea de pe Youtube, da i-am dat ca pe targu` ocna aparent. Dupa multe sentimente si "cuvinte de alint", am ajuns la concluzia fortata ca sunt o tradatoare, o creatura plina de ura (arggggh), o bestie fara inima pusa pe ranit... evident, m-am simtit a dracu` de atacata de cuvintele "aistea" spuse de nenea respectivu` incat d-aia n-am mai putut sa dorm ca la carte aseara. Io-te-ma supravietuind inca o zi din "mizerabila" si "singuratica" mea viata, "urlandu-mi frustrarea" pe net ca n-are cin' sa ma asculte pentru ca... sunt singuratica, sarmana de mine. Bai, in loc sa va plangeti de mila ca se-ntampla asta sau aia si sa nu faceti nimic, pune-ti dracu` mana, iesiti in oras, cunoasteti lume, get laid ca poate "e" hormonii de vina, enjoy life ca una aveti si o irositi reprosand celor din jur nereusitele voastre. Si sunt uneori atat de geniala incat ma amuz singura, mai ales cand vin cu faze gen "ohhhhh, did i hurt your feelings? I'm sorry I didn't do it before, it's fun!". Hai, peace out!