Totul in doi

Suntem obisnuiti sa functionam pe cont propriu, dar meniti sa functionam in doi, asa ajungem sa fim ca o masina bine unsa. Dar daca unul da mai mult decat celalalt, daca unul se zbate, munceste mai mult decat celalalt, mai e la fel de buna "masinaria"? E o dilema de-a mea de cand am auzit prim data de "relatia perfecta" sau "iubirea suprema". Oare e la fel pt toata lumea iubirea asta? Exista o definitie generala a perfectiunii?
Intrebari sunt 1000 si fara raspuns, dar oare chiar e mai bine sa fie totul in doi? E mai usor sau celalalt ajunge la un moment dat sa ne incurce, sa ne ingreuneze existenta? Oare cat dureaza pana se instaleaza monotonia, si ce se poate face pentru ca monotonia asta sa nu fie atat de .. monotona? O viata in doi... uneori ma mai sperie gandul ca poate peste un an sau doi o sa ajung sa-mi impart restul existentei cu cineva. Cred ca ma tem de plictiseala ce ar putea urma, poate de faptul ca la orice pas cineva va fi acolo, sau ca la orice greseala mi se vor cere explicatii. Poate ca e minunat conceptul de "totul in doi", but to what end? Daca dupa ce imparti totul la doi ajungi sa realizezi ca ai facut o greseala, cum o intorci atunci? Cert e ca o sa ma bucur de prezent, voi trai clipa, si momentan totul e minunat... poate maine totul va disparea, dar acum.. e genial si senzatia ma imbata, n-as vrea sa dispara niciodata. E tarziu si iar ma iau tot felul de fiori, iar ma trec tot felul de ganduri si ee momentul sa-mi iau raza de soare in brate, sa-l sarut si sa adorm pana ce zambetul lui ma va trezi. Noapte buna!

Ganduri...

Exista oameni care nu inceteaza sa ma surprinda, oameni pe care-i iau in deradere, si care mereu ma vor invata ceva nou. Azi am invatat ce inseamna bunatatea si regretul. Sa renunti la fericirea ta in favoarea celui pe care-l iubesti, sa ai puterea sa recunosti cand gresesti. Desi nu-mi place sa recunosc asta, nu stiu multe.. nu cunosc multe.. cu toate astea vorbesc multe si fara rost. Sunt imatura, incerc sa inteleg lucruri ce poate ma depasesc, incerc sa fac lucruri ce nu tin de mine, fara sa realizez ca mai am multe de asimilat pana sa fiu capabila sa fac jumatate din ceea ce-mi doresc. Ma tem de foarte multe lucruri, ma tem sa nu fiu ranita si atunci ranesc, e un sistem, un mecanism de aparare dezvoltat eronat. Am realizat cat de mult gresesc etichetand tot ce ma inconjoara, pt asta trebuie sa-i multumesc persoanei ce a reusit sa faca lumina in toata situatia care mie-mi facea ganduri negre si care m-a facut sa stagnez. Daca citesti asta, iti multumesc ca ai stat azi sa asculti ce am de spus si pt tot ceea ce mi-ai spus tu. O sa am grija sa-i fie totul bine, sa nu-i lipseasca fericirea. Sper ca intr-o zi sa iasa soarele pe strada ta si daca vei mai simti vreodata nevoia sa mai adaugi ceva la ceea ce ai spus azi, nu ezita, fa-o.

E primul post de genul asta de pe blog, sarcasmul nu-si are rostul aici, asa ca nici oficiala incheiere nu va exista.

spitalele de roumanie

Spitalele wanna be din Sibiu cel putin imi dau o stare generala de greata.. Idea e asa... Boon, in data de 06.06 te operam, vii pregatita. In data de 04.06 apar pregatita cu venele sparte, cu foaia in mana, cu sufletu`n gt, intru in cabinet, aud asa... Errrrmmm, eu in 06 sunt la bucale, te prgatesti in 7... Booooooooooon, vine data de 7, vin din nou la spital, ma internez, ma arunc intr-un pat, astept ora 12... Si se face 11 si incep ds transpir.. si se face 11 juma si deja tremur.. si se face 12 si ma gandesc ca din clipa`n clipa intra doctoreanu` pe usa cu cutaiu`n mana sa ma taie.. si se face 1, si 2, siiiiii 3... Si apare. E obosit, s a complicat operatia de dinainte, uhmmmmm... hai luni... WTF?! Luni o luam de la capat si am devenit razboinica.. asta pana m a chemat la operatie, acolo am inceput sa tremur ca un cacat gandindu ma ca ma taie, baga "hiare" in mine si alte cele... no buuuuun... M au facut un terminator mai lite asa, ma panseaza cu cearceafe, se uita astea la mine ca deh, mai toarna sange, mai baga o bucata de pansament peste, ma drenam incet dar sigur si astea turnau pansamente peste pansamente, si ma baga in salon. Na aci incepe distractiunea... Am dat o in hepatita. Flegma sau sperma sau orice alt lichid la care prefer sa nu ma gandesc pe perete, tencuiala cred ca e de pe vremea cand Ceasca se tara cu motu` prin namol, bine ca eram singura.. Asta pana acu`. A adus o baba care scoate diverse zgomote prin toate gaurile. Literalmente.. Tare mi e frica sa mai dorm ca mi pica dracu` tencuiala desprinsa de pe tavan direct in cap.. se vaita de tulai doamne ce greu ii ca i a scos o aschiie de os desprinsa ce o jena, deci o mica taietura si nu ma vaiet eu ca s juma robot acu`. Anyway,una peste lta de cand sunt aci am fost si cobai pt studentele de la medicina (proaste rau), m au facut astia sita (cum ma prindeau cum infigeau un ac in mine), am mai multa apa in vene decat sange (in ceea ce candva erau vene), sunt mai sedata ca ultimu drogat (ca daca anestezia n a prins macar sa bage sedative) s.a.m.d... ziua de maine cred ca va fi mai frumoasa ca ziua nuntii avand in vedere ca plec de aici si mi iau patu n brate sa i declar iubire. Totusi cu bune si cu rele, am revazut o pe tanti Sanda, colega de suferinta, mama si mitzu meu au fost mereu langa mine si tin sa le multumesc pt asta si prietenii mi au fost aproape sa mi puna un zambet pe buze cand situatia se imputea mai rau ca babele din salonu 7... Combinate, toate una peste gramada, zilele au trecut relativ repede ca deh, cand esti sedat dormi, te trezesti si adormi la loc.. Dar e prima si ultima data cand ma operez de plictiseala.. Mi am invatat lectia..

Scuzati greselile, nici acu` nu s complet treaza...

Pana voi putea sa merg din nou, sa traiti bine fratilor!